Jurnalul

Un instrument de autocunoastere si dezvoltare personala

Acum ceva timp am participat la un curs de autocunoastere unde ni s-a propus sa ne facem un jurnal. Neincrezatoare ca ar functiona pentru mine metoda cu jurnalul, a trecut un timp si nu am tinut cont de sugestie. Ma gandeam “De ce as avea nevoie de un jurnal cand toate gandurile mele sunt ale mele, le cunosc foarte bine si le am tot timpul la dispozitie chiar in capul meu?! Chiar asa, mai si dureaza destul de mult ca sa scrii. Plus ca nu e cool sa scrii, ai smartphone. De ce as scrie gandurile mele pe o pagina alba? ” Si tot asa…

Revenind la un alt curs de autocunoastere, ni s-a sugerat din nou ca ne-ar fi util un jurnal. De data asta am zis in sinea mea: “Ok, fac si asta, dar cred ca nu o sa mearga. Totusi, as putea incerca.” Pentru ca acest curs era unul de mare importanta pentru mine si aveam incredere in cel care tinea acest curs mi-am luat o agenda ( cea de mai sus ) si m-am hotarat sa scriu in fiecare zi in ea.

Imi e greu sa scriu in fiecare zi in el dar si daca scriu o data la doua zile, imi scriu in el lucrurile importante, dar intotdeauna si pe cele din ziua precedenta. Cred ca in jurnal e mai important sa scrii ce simti / gandesti despre lucrurile care ti s-au intamplat, si nu neaparat lucrurile in sine. Pe principiul “Nu conteaza ce ai, conteaza ce faci cu ceea ce ai”.

Si iata-ma scriind in jurnal de mai mult de o luna. Daca ma ajuta? Da, foarte mult. Si am sa-ti zic de ce.

Iti vezi gandurile

In momentul in care extragi gandurile din mintea ta si le insirui pe hartie gandurile se ordoneaza, se cizeleaza. Apoi, dupa un timp iti apar in minte idei noi, intrebari noi, ca si cum ai gandi cumva outside the box. Iti vin pur si simplu raspunsuri la intrebari. Asta pentru ca mintea are ca focus neconstient, in momentul in care scrii in jurnal, acel lucru pe care l-ai scris acolo. Cred ca jurnalul ajuta sanatatii mintale prin faptul ca putem vedea in fata ochilor nostri gandurile noastre. Se externalizeaza si se devoaleaza. In plus, zilele nu vor trece ca si cum nu s-a intamplat nimic in ele, ci ele vor capata un sens. Vei simti ca traiesti o viata, nu o insiruire de zile de care nu iti mai amintesti. Daca cineva te intreaba ce ai facut acum 43 de zile, cu siguranta ca nu vei stii. Daramite sa stii ce ai simtit sau gandit despre momentul ala. Daca te vei uita in jurnal iti vei aminti acea zi sau cel putin iti vei aminti rationamentul acelei zile.

Cel mai greu este sa fii constant si sa scrii pentru fiecare zi cate ceva. Scrisul este un efort. Dar dupa 66 de zile, o actiune se poate transforma in obicei. Asta inseamna ca vei dori sa scrii in jurnal dupa un timp. Totul este sa nu renunti, chiar daca uneori iti vine. Nu scrii o zi, doua, trece saptamana dupa care iti spui: “Ce sens mai are sa scriu, ca deja a trecut o saptamana si nu am scris nimic?!…” Nu renunta 🙂

Daca recomand un jurnal? Da. Jurnalul poate fi oglinda noastra zilnica, instrumentul semnelor de intrebare si intrebarilor cu raspuns. Jurnalul inseamna sa dai sens fiecarei zile, adica vietii tale.

Leave a Reply