Psihologia adleriană

Psihologia individuală / Psihologia adleriană 

Notă: Numerele de pagină din parenteze reprezintă citate din lucrarea The Individual Psychology of Alfred Adler: A systematic presentation in selections from his writings (Psihologia individuală a lui Alfred Adler: o prezentare sistematică în selecțiuni din scrierile sale). (H. L. and R. R. Ansbacher, Eds.). © 1964, Harper & Row, Publishers, Inc. Folosită cu permisiunea lui Perseus Books Group.

psihoterapie adleriana

Din 1902, Adler a fost un participant de primă importanță în cercul de medici și alte persoane ce s-au reunit pentru a forma Societatea Psihanalitică din Viena, la invitația lui Sigmund Freud, fondatorului grupului. Relația sa cu Freud, pe care l-a servit în calitate de confident și medic personal, a fost deosebit de apropiată. Mai târziu, când Societatea a dobândit un caracter mai formal, Adler a devenit primul ei președinte și coeditorul primului ei jurnal. Dar până în 1911 a devenit clar faptul că dezvoltarea teoretică a lui Adler avansa în moduri care nu erau congruente cu ideile lui Freud. La începutul anului 1911 lui Adler i s-a cerut să prezinte o serie de referate științifice în cadrul a trei întâlniri succesive ale Societății, în scopul de a detalia și a prezenta oficial direcțiile de dezvoltare ale distincțiilor sale teoretice. Acestea erau în special cele la care se făcea referire prin termenul de „protest masculin”, ce puteau fi considerate din ce în ce mai clar drept o punere sub semnul întrebării, dacă nu chiar o respingere a teoriei „libidoului” a lui Freud. Sciziunea rezultată ce s-a manifestat în discuțiile ce au urmat, deși a fost exprimată în cea mai mare parte în limbajul politicos al dezbaterii științifice, a fost în mod vădit sarcastică, iar diferențele dintre cele mai importante două personalități din cadrul Societății au ajuns foarte rapid să fie considerate ireconciliabile. Adler a luat inițiativa, demisionând de bunăvoie din funcțiile de coeditor al jurnalului și de președinte al Societății, părăsind-o împreună cu o treime din membrii ei, care au început să se întâlnească cu el în cadrul unui grup separat, pe care l-au numit „Societatea Liberă pentru Cercetare Psihanalitică”.

Numele ei a fost în mod negreșit peiorativ. În scurt timp, Freud a decretat că persoanele care au luat parte la evenimentele noului grup nu mai sunt binevenite la întâlnirile grupului original. Până la acel moment, Adler începuse să-și intituleze metoda „psihologie individuală comparativă”, pentru a pune accentul pe (a) fiecare persoană, ca versiune unică a posibilității umane în modul său de abordare a problemelor vieții sociale (Comparativă); (b) unitatea organismului și personalității ca întreg indivizibil, integrat în mod indivizibil într-o situație socială și istorică (Individuală); și (c) mijlocitorul persoanei, un „suflet”, să fie înțeles prin concentrarea asupra scopului și nu a procesului (Psihologie). Prin urmare, noul grup a luat în curând numele de Societatea de Psihologie Individuală, pentru a sublinia aceste aspecte deosebit de importante, pe care denumirea în limba germană a reușit să le redea într-un singur cuvânt – individualpsychologie. Denumirea în limba engleză, necesitând două cuvinte pentru traducerea ei, a fost interpretată greșit, ca și cum s-ar fi vrut să se sublinieze identificarea și studierea individului, izolat de contextul lui social – o deformare regretabilă și neintenționată a sensului avut în vedere de Adler. Probabil că pentru acest motiv, printre altele, munca lui Adler a ajuns să fie în mod obișnuit cunoscută sub numele de psihologie adleriană. [Vezi sentimentul comunității/sentiment social/interes social; holism; protest masculin; inferioritate organică.]

Psihologia individuală este probabil cea mai coerentă teorie despre poziția individului  față de problemele vieții sociale și de aceea este, în acest sens, psihologie socială (p. 157).

© Griffith, J., & Powers, R. L. (2007).  The Lexicon of Adlerian Psychology:  106 terms Associated with the Individual Psychology of Alfred Adler (2nd ed.). Port Townsend, WA: Adlerian Psychology Associates (p. 57).

Definițiile conceptelor sunt folosite cu permisiunea lui Jane Griffith. O listă cuprinzătoare a conceptelor și definițiilor poate fi găsită în The Lexicon of Adlerian Psychology: 106 Terms Associated with the Individual Psychology of Alfred Adler (Dicționarul psihologiei adleriene: 106 termeni asociați psihologiei individuale a lui Alfred Adler), de Jane Griffith și Robert L. Powers, disponibil pentru a fi cumpărat pe Amazon.com.

sursa: https://www.adlerpedia.org/concepts/2#categories

Traducere și adaptare de Ana Nicolai

Leave a Reply